.
Omul cu Branhii

Marea Neagră

bscap0000 (21)
original (1)

CALCANUL

În adâncurile Mării Negre, unde valurile dansează deasupra apei albastre, trăiește un pește foarte special: calcanul. Deși nu e colorat ca peștii tropicali și nici nu sare din apă ca delfinii, calcanul este considerat un adevărat „rege ascuns”.

calcan
calcan
calcan marea neagra
calcan
calcan marea neagra
calcan cu guvide in gura
calcan marea neagra
calcan 
calcan marea neagra
calcan
calcan marea neagra
calcan marea neagra

Acum, când vei privi spre valurile Mării Negre, să știi că, acolo jos, pe fundul apei, calcanul stă ascuns, veghează și păstrează echilibrul adâncurilor. Poate nu-l vei vedea ușor, dar cu siguranță îți vei aminti de povestea lui, a peștelui care știe să fie răbdător și inteligent.

PISICA DE MARE

Adâncurile Mării Negre ascund o creatură misterioasă și fascinantă: pisica de mare. Cu trupul său plat și mișcările line, pare mai degrabă o umbră elegantă care dansează pe fundul mării decât un simplu pește.

Pisica de mare are un corp în formă de disc, rotund și neted, de parcă natura l-ar fi sculptat cu grijă. Aripioarele sale pectorale sunt late și se extind ca niște aripi care o ajută să plutească aproape de fundul mării, de parcă ar zbura sub apă. Partea de sus a corpului său este de un gri-maroniu pestriț, care îi oferă un camuflaj perfect pe nisip sau noroi, în timp ce partea inferioară este de un alb sidefiu, parcă ascunzând o lumină secretă.

pisica de mare marea neagra
pisica de mare
pisica de mare marea neagra
pisica de mare
pisica de mare marea neagra
pisica de mare
pisica de mare marea neagra
pisica de mare
pisica de mare marea neagra
pisica de mare
pisica de mare marea neagra
pisica de mare
pisica de mare marea neagra
pisica de mare

Un detaliu fascinant al pisicii de mare este coada sa lungă și subțire, care seamănă cu un bici. Pe această coadă se află un spin veninos, o adevărată armă a naturii, folosită doar pentru apărare. În ciuda reputației de a fi periculoasă, pisica de mare este o vietate pașnică și preferă să stea departe de conflicte. Înțepătura sa, deși dureroasă, este o măsură de ultimă instanță, folosită numai atunci când simte că viața îi este în pericol.

Pe lângă aspectul ei unic, pisica de mare este un prădător iscusit. Hrana ei preferată constă în crustacee, moluște și pești mici. Stă nemișcată, perfect camuflată pe fundul mării, și așteaptă cu răbdare ca prada să se apropie. Apoi, cu o mișcare rapidă, își capturează victima. Dinții săi sunt adaptați pentru a zdrobi cochiliile tari ale moluștelor, făcând-o o adevărată maestră a supraviețuirii.

Reproducerea pisicii de mare este la fel de interesantă ca și ea. Este o specie ovovivipară, ceea ce înseamnă că puii se dezvoltă în interiorul mamei până sunt complet formați. În momentul nașterii, aceștia ies gata să înoate și să se descurce singuri în apele adânci. Micuțele pisici de mare sunt copii fidele ale adulților, dar mult mai mici și mai fragile.

Deși este o specie rezistentă, pisica de mare se confruntă cu numeroase pericole din cauza pescuitului excesiv și a poluării din Marea Neagră. De aceea, este esențial să o protejăm, respectând regulile stricte de pescuit și având grijă de ecosistemele marine.

Pisica de mare este un simbol al grației și al supraviețuirii în adâncurile necunoscute. De fiecare dată când valurile Mării Negre dansează sub soare, ea plutește în tăcere pe fundul apei, păstrându-și eleganța și misterul. Această creatură unică ne amintește de frumusețea și delicatețea naturii, care trebuie apreciată și protejată.

DELFINUL

1. Delfinul comun cu bot scurt (Delphinus delphis)

Este adesea observat în grupuri mari.

Este una dintre cele mai rapide specii de delfini și are un comportament foarte activ.

Se recunoaște prin coloritul său distinctiv: o combinație de gri închis și alb-crem, cu un model în formă de clepsidră pe laterale.

delfin
delfin marea neagra
delfin
delfin marea neagra
delfin
delfin marea neagra
delfin
delfin marea neagra

Caracteristici comune:

Poluarea fonică din cauza traficului maritim.

Habitat: Toate aceste specii pot fi întâlnite atât în apele de coastă, cât și în largul mării.

Hrana: Se hrănesc cu pești și alte organisme marine, fiind prădători esențiali pentru menținerea echilibrului ecosistemului.

Amenințări:

Poluarea și deversările de substanțe chimice în mare.

Capturile accidentale în plasele de pescuit.

Scăderea resurselor de hrană din cauza pescuitului excesiv.

CAMBULA

DESCRIERE

Aspect:

Pielea este acoperită cu mici solzi, iar pe partea superioară are niște mici excrescențe rugoase.

Cambula are un corp plat, oval și alungit, cu ambii ochi situați pe aceeași parte a corpului, de obicei pe partea dreaptă.

Culoarea sa variază între gri-maro și verde-măsliniu pe partea superioară, ceea ce o ajută să se camufleze pe fundul mării. Partea ventrală este albă.

Dimensiuni:

Greutatea variază între 200 și 500 de grame.

Cambula poate atinge o lungime de până la 50 de centimetri, dar cel mai des este întâlnită între 20 și 30 cm.

cambula
cambula marea neagra
cambula
cambula marea neagra
cambula
cambula marea neagra
cambula
cambula marea neagra
cambula
cambula marea neagra
cambula
cambula marea neagra

CĂLUȚUL DE MARE

DESCRIERE

Caracteristici biologice

calut de mare 
calut de mare marea neagra
calut de mare 
calut de mare marea neagra
calut de mare 
calut de mare marea neagra
calut de mare 
calut de mare marea neagra
calut de mare 
calut de mare marea neagra

Înotul:

De obicei, preferă să se agațe cu coada sa prehensilă de plantele subacvatice, cum ar fi algele sau iarba de mare, mai degrabă decât să înoate activ.

CORBUL DE MARE

DESCRIERE

În adâncurile mării, acolo unde stâncile întâlnesc nisipurile aurii, trăiește un pește fascinant, deși rar întâlnit în apele litorale românești. Este un maestru al echilibrului între eleganță și adaptare, o creatură care își desfășoară viața cu grație și discreție.

Acest pește preferă să trăiască în grupuri bancuri și poate fi observat de-a lungul țărmurilor stâncoase sau pe fundurile nisipoase ale mării. Deși prezența sa este rară în apele noastre, el reușește să impresioneze prin aspectul său unic. Corpul său, potrivit de înalt și turtit lateral, este acoperit cu solzi mici care par să fie sculptați cu o măiestrie desăvârșită. Solzii, pectinati posterior, creează o textură subtilă care reflectă lumina în străluciri discrete.

corb de mare
corb de mare marea neagra
corb de mare
corb de mare
corb de mare marea neagra
black sea corvina
corb de mare
corb de mare
corb de mare

Lungimea sa variază între 18 și 30 de centimetri, dar în unele cazuri excepționale, poate ajunge până la 50 de centimetri. Linia laterală, un detaliu fascinant al anatomiei sale, traversează corpul și se întinde până pe coadă, ca un fir magic care conectează toate părțile corpului său. Gura mare, înzestrată cu dinți mici în rândul interior și mai mari în cel exterior, îl ajută să își procure hrana din mediul său bogat și variat.

O trăsătură distinctivă a acestui pește este îmbinarea dintre prima și a doua înotătoare dorsală, unite la bază, ceea ce îi conferă o linie fluidă, iar coada sa, ușor rotunjită, adaugă o notă suplimentară de eleganță. Culorile sale sunt deosebit de frumoase: spatele și laturile sunt cafeniu-întunecat, abdomenul este mai deschis, iar înotătoarele – pectorale, ventrale și cea anală – sunt negre, împodobite cu margini albe delicate.

Acest pește își lasă urma în istoria mării în timpul verii, când începe să se reproducă. În această perioadă, adulții își eliberează produsele genitale în largul mării, iar icrele plutitoare, pelagice, sunt lăsate să fie purtate de curenți, promițând noi generații în adâncuri.

Când vine vorba despre hrană, acest pește este un adevărat gourmet marin. Dieta sa include plante marine, pești mici și crustacei, toate fiind surse de energie care îl ajută să își mențină agilitatea și vitalitatea.

Clasificat cu meticulozitate în lumea fascinantă a științei, acest pește aparține regnului Animalia, fiind inclus în încrengătura Chordata și subîncrengătura Vertebrata. Este parte din clasa Actinopterygii, ordinul Perciformes și familia Sciaenidae, aparținând genului Sciaena.

Această creatură rară și elegantă rămâne o comoară ascunsă a Mării Negre, un simbol al bogăției și complexității vieții marine. Povestea sa ne reamintește cât de important este să protejăm mările și locuitorii lor, pentru ca aceste minuni ale naturii să continue să fascineze generații întregi.

MILACOPUL

DESCRIERE

Departe de agitația țărmului, în adâncurile liniștite ale mării, trăiește un pește misterios, fascinant prin dimensiunea sa impunătoare și comportamentul său aparte. Își duce existența în apropierea fundurilor pietroase și nisipoase, unde lumina soarelui abia mai pătrunde, iar liniștea este spartă doar de mișcările lente ale apei. În apele românești, acest pește este o apariție rară, văzut adesea în exemplare izolate care cutreieră lungul litoralului.

milcaop marea neagra
milcaop
milacp marea neagra
milacop

Acest locuitor al adâncurilor are un corp alungit și turtit lateral, perfect adaptat pentru a se strecura printre pietrele de pe fundul mării. Solzii săi, de dimensiuni medii, îi conferă o armură discretă, dar eficientă. Poate atinge dimensiuni impresionante, uneori chiar spectaculoase: lungimea sa poate depăși 1 metru, iar greutatea poate ajunge până la 30 de kilograme. Este o adevărată forță a naturii!

Gura sa, de dimensiuni potrivite, este dotată cu dinți mici așezați pe falci în mai multe rânduri, dovedind adaptabilitatea sa ca prădător. Totuși, ceea ce impresionează cel mai mult este aspectul său elegant și culorile sale fascinante. Spatele poartă o nuanță cenușiu-albăstruie, în timp ce laturile sale au o tentă galben-cafenie ce se transformă treptat într-un abdomen argintiu strălucitor. Ca un semn distinctiv, pe laturile și spatele său sunt desenate 25-30 de dungi oblice, negricioase, care îi dau un aer deosebit. Marginea posterioară a operculului este decorată cu o pată întunecată, alungită, ca o semnătură a speciei.

Primăvara, în lunile martie și aprilie, acest pește devine protagonistul unui spectacol unic al naturii. În perioada de reproducere, femelele își freacă abdomenul de pietrele de pe fundul mării, depunându-și icrele care se lipesc de pietre și de plantele marine. Este un ritual simplu, dar esențial pentru perpetuarea speciei.

Dietele sale sunt la fel de variate pe cât sunt de fascinante. Se hrănește cu hamsii, sardele, scrumbii albastre și barbuni, dar nu refuză nici crustaceii, viermii sau algele. Astfel, acest pește este un element cheie în ecosistemul marin, contribuind la echilibrul delicat al vieții subacvatice.

Clasificat științific cu meticulozitate, acest pește aparține regnului Animalia și este inclus în încrengătura Chordata și subîncrengătura Vertebrata. Aparține clasei Actinopterygii, ordinului Perciformes, familiei Sciaenidae și genului Umbrina.

Această specie rară, cu viața sa fascinantă și aspectul său impunător, rămâne un simbol al bogăției și diversității Mării Negre. Povestea sa ne invită să privim dincolo de suprafața apei și să apreciem frumusețea ascunsă a adâncurilor.

CHEFALUL

DESCRIERE

Chefalul (Mugil cephalus) -

Este cunoscut pentru comportamentul său activ și agilitatea impresionantă. Chefalii sunt adesea văzuți sărind din apă în grupuri, un spectacol fascinant care dezvăluie personalitatea lor vivace.

chefal marea neagra
chefal marea neagra
chefal marea neagra
chefal marea neagra
laban marea neagra

Aspect și dimensiuni

RANDUNICA DE MARE

DESCRIERE

Rândunica de mare, cunoscută științific sub numele de Chelidonichthys lucerna, este o adevărată minune a adâncurilor, o specie rară care populează apele Mării Negre, în special în zona litoralului românesc, de la Constanța până la Mangalia.

Habitat și trăsături fizice

randunica de mare
randunica de mare
randunica de mare
randunica de mare
randunica de mare
randunica de mare
randunica de mare
randunica de mare

Rândunica de Mare și Legenda Lacrimilor Pierdute

BOUL DE MARE

DESCRIERE

Boul de mare (Uranoscopus scaber), cunoscut și sub denumirea populară de Stargazer, este un locuitor neobișnuit și fascinant al apelor europene și nord-africane, inclusiv al Mării Negre. Această specie enigmatică, cu trăsături fizice ieșite din comun, își găsește adăpostul pe fundurile nisipoase și, mai rar, pe cele pietroase ale platoului continental românesc, din dreptul Capului Midia până la Mangalia.

boul de mare
bou de mare
bou de mare
bou de mare
bou de mare
bou de mare
bou de mare

Aspectul misterios al boului de mare

SCORPIA DE MARE

DESCRIERE

Scorpia de mare (Scorpaena porcus), un locuitor enigmatic al apelor litorale românești, se află nu departe de țărm, în zone cu funduri pietroase acoperite de algele Cystoseira. Prezentă pe tot litoralul Mării Negre, această creatură maritimă impresionează prin aspectul său neobișnuit și prin adaptările sale uimitoare la mediul înconjurător.

scorpia de mare
scorpia de mare
scorpia de mare
scorpia de mare
scorpia de mare
scorpia de mare

Culoare și camuflaj

Scorpia de mare este mai mult decât un simplu pește – este o creație impresionantă a naturii, care fascinează prin aspectul său neobișnuit, comportamentul adaptativ și misterul pe care îl emană în adâncurile Mării Negre. Fie că o admiri pentru camuflajul său impecabil, fie că o eviți din cauza tepiilor veninoși, scorpia de mare rămâne o comoară ascunsă a adâncurilor, pe care doar cei curajoși sau norocoși o pot descoperi.

MAREA NEAGRA

Lavrac

Lavracul, cunoscut și sub numele de lup de mare sau biban de mare. (Dicentrarchus labrax), este unul dintre cei mai apreciați pești atât de pescari, cât și în gastronomie. Este un pește marin din familia Moronidae, renumit pentru carnea sa albă, fragedă și gustoasă. Iată tot ce trebuie să știi despre acest pește impresionant:

1. Descriere Fizică

Particularități: Are o gură mare, cu dinți fini și două înotătoare dorsale. Prima înotătoare dorsală este formată din spini, iar cea de-a doua are raze moi.

Aspect: Are un corp fusiform, alungit, acoperit de solzi mici și lucioși. Culoarea variază de la argintiu pe laterale la un gri-albăstrui sau verde închis pe spate, cu burta albicioasă.

Dimensiuni: În general, lavracii ajung la o lungime de 30–70 cm, dar exemplarele mari pot depăși 1 metru și pot cântări peste 10 kg.

lavrac marea neagra
lavrac marea neagra
lavrac marea neagra
lavrac marea neagra
lavrac marea neagra

MAREA NEAGRĂ

BIBANUL DE MARE PĂTAT

Descriere generală

Habitat: Preferă fundurile pietroase și zonele adânci, unde se hrănește cu pești mici și creveți.

Aspect fizic

Peduncul codal: Înalt, cu o coadă slab rotunjită.

Dimensiuni: De obicei între 20 și 30 cm lungime.

Corp: Alungit și ușor comprimat, acoperit cu solzi ctenoizi (mici și zimțați).

Opercul: Prezintă trei ghimpi superiori și este parțial acoperit de solzi.

biban de mare
biban de mare marea neagra
biban de mare
biban de mare marea neagra
biban de mare
biban de mare marea neagra

Culoare

Deși este mai puțin cunoscut în pescuitul sportiv sau comercial din România, bibanul de mare pătat este apreciat în alte regiuni pentru carnea sa gustoasă. Este, de asemenea, o specie fascinantă pentru scufundători și pasionații de biodiversitate marină datorită culorilor și desenelor sale unice.

MAREA NEAGRA

BARBUNUL

Descriere generală

Vara se retrage în ape mai adânci, ducând o viață bentonică. Toamna revine spre țărm datorită curenților reci.

barbun marea neagra
barbun marea neagra
barbun marea neagra
barbun marea neagra
barbun marea neagra

Caracteristici fizice

MAREA NEAGRA

DRAGONUL DE MARE

Descriere generală

Prima înotătoare dorsală are o membrană neagră între primele trei raze.

Habitat: Este o specie marină care poate tolera apele mai puțin saline ale Mării Negre, trăind aproape de țărm, în zone nisipoase sau nămoloase. Preferă să se îngroape în nisip, lăsând afară doar ochii pentru a observa prada.

Dimensiuni: Ajunge la o lungime de 30-40 cm.

Aspect:

Corp alungit și comprimat, acoperit cu solzi mici.

Ochii laterali, orientați în sus.

Gura mare, cu dinți pe un singur rând.

Culoare predominant cenușie-roșiatică, cu dungi galbene pe laturi și burta albă.

Comportament și reproducere



Consum

Deși carnea sa este gustoasă, dracul de mare este consumat doar de cei care cunosc bine această specie. Este necesară o manipulare atentă pentru a evita contactul cu tepii veninoși.

MAREA NEAGRĂ

CASTANELA

Descriere generală

Înotătoarea ventrală are prima radie moale prelungită, asemănătoare unui fir.

Dimensiuni: Corp scurt și înalt.

Solzi: Mari și aspri, mai mici pe cap, obraji și opercule.

Gură: Mică, cu buze protractile și falci prevăzute cu dinți “în perie”, dispuși pe trei rânduri.

Înotătoare:

Codala adânc scobită.

castanela chromis chromis
castanela marea neagra
castanela chromis chromis

Habitat

MAREA NEAGRĂ

LUFARUL

Descriere generală

Înotătoare aproape incolore, cu o pată neagră distinctivă la baza pectoralei.

Dimensiuni:

Lungime frecventă: 30-40 cm (până la 50 cm în România).

În alte mări, poate depăși 1 m lungime.

Greutate obișnuită: 2-3 kg, dar poate ajunge la 15-25 kg în cazuri rare.

Corp:

Moderat alungit, comprimat lateral, acoperit cu solzi mici și subțiri.

Cap mare, comprimat lateral, gura mare și oblică, cu buze subțiri.

Dinți scurți, groși și ascuțiți.

Peduncul caudal scurt, înotătoare dorsale alăturate.

Colorație:

Spate gri-deschis cu reflexe albastre.

Laturi și abdomen argintii.

lufar marea neagra
lufar marea neagra
lufar marea neagra

Comportament și hrană

MAREA NEAGRĂ

HIENA MĂRII

Descriere generală

Pectoralele sunt lungi, ascuțite și în formă de seceră.

Dimensiuni:

Lungime obișnuită: 12-20 cm.

Rar ajunge la 30 cm.

Corp:

Forma ovală, foarte turtită lateral.

Acoperit cu solzi ctenoizi, mari, care devin mai mici în partea anterioară și pe pedunculul codal.

Gura mică, cu buze îngroșate.

Dentiție:

Fiecare falcă are 8 incisivi mari, proeminenți, cu aspect de dinți de cal, dispuși oblic.

Molarii sunt mai mici, conici și dispuși pe un singur rând.

Narile apropiate de ochi.

Baza înotătoarelor dorsale și anale este ușor îngropată într-un șanț.

hiena marii marea neagra
hiena marii negre
hiena marii marea neagra
hiena marii marea neagra

Habitat și comportament

Hiena mării are o carne albă, fragedă și gustoasă, fiind apreciată în bucătăriile mediteraneene și nu numai.

MAREA NEAGRA

Sparosul

Habitat și distribuție:

Locuiește în zone cu alge și funduri maloase, în ape relativ puțin adânci.

sparos marea neagra
sparos marea neagra
sparos
sparos marea neagra
sparos

Caracteristici fizice:



Este apreciat pentru carnea sa gustoasă, însă este mai puțin valoros din punct de vedere economic comparativ cu alte specii din familia Sparidae.

MAREA NEAGRĂ

GUVIDUL

Guvizii sunt un grup divers de pești bentonici, întâlniți frecvent în apele Mării Negre. Ei sunt cunoscuți pentru adaptabilitatea lor, fiind capabili să trăiască în diverse habitate marine și lagunare. În Marea Neagră există mai multe specii de guvizi.

guvid marea neagra
guvid marea neagra
guvid marea neagra
guvid marea neagra
guvizi marea neagra

Caracteristici generale ale guvizilor.

Guvizii sunt apreciați pentru carnea lor gustoasă și sunt des întâlniți în bucătăria tradițională din zona litoralului românesc.

MAREA NEAGRĂ

HANUSUL

Habitat și răspândire:

Cel mai mare guvid din apele românești, atingând până la 35 cm lungime și o greutate de 600 g.

hanus
hanus marea neagra
hanus

Este cel mai valoros guvid din punct de vedere economic datorită dimensiunilor mari și cărnii de calitate superioară.

Corp:

MAREA NEAGRĂ

SMARIDUL

Habitat și distribuție:


Partea moale a dorsalei și alte înotătoare sunt acoperite cu solzi mici.

Dimensiuni: Lungime obișnuită de 15-20 cm.

smarid marea neagra
smarid marea neagra
smarid marea neagra
smarid marea neagra
smarid marea neagra

Colorație:



MAREA NEAGRĂ

DORADA

Habitat și distribuție:



dorada marea neagra
dorada marea neagra
dorada sparos
dorada marea neagra

Colorație:

Înotătoarea anală, pectoralele și coada: Cenușii.

Spatele și capul: Verzi-albăstrui.

Laturile: Argintii, cu reflexe galben-aurii.

Abdomenul: Albicios.

Particularități:

La baza înotătoarelor pectorale, se observă o pată distinctă, negru-violacee.

Înotătoarea dorsală: Albastruie.

Înotătoarele ventrale: Violet-cenușii.



MAREA NEAGRA

STELUȚĂ DE MARE

Habitat și distribuție:




Perioada: Mai-iunie.

steluta de mare marea neagra
steluta de mare marea neagra
steluta de mare marea neagra
steluta de mare marea neagra
steluta de mare
steluta de mare marea neagra
steluta de mare marea neagra
steluta de mare marea neagra

Alte subspecii ale genului Symphodus:






Habitat: Tufe de alge marine și stânci.

Dimensiuni: 15-20 cm (rar 30 cm).

Colorație: Spate verzui-albăstrui, laturi argintii cu dungi violete și portocalii.

MAREA NEAGRA

STAVRIDUL

Habitat și comportament:

Peste pelagic, trăiește în carduri masive.

Populații semnificative se găsesc în Marea Marmara și în regiunea Bosforului, migrând în Marea Neagră primăvara (aprilie-mai), când temperatura apei atinge 13-16°C.

Toamna, pe măsură ce temperatura scade, stavridul migrează în sud către zone mai calde.

Migrarea și comportamentul diferă anual, influențate de condițiile climatice.

stavrid marea neagra
stavrid marea neagra
stavrid marea neagra
stavrid marea neagra
stavrid marea neagra

Reproducere:



Utilizare: proaspăt, sărat sau în conserve.

Carnea: apreciată pentru gustul excelent.

MAREA NEAGRA

ȘORICELUL DE MARE

Habitat și distribuție:


Masculii sunt mai mari și, în perioada de reproducere, au înotătoare mai lungi (în special dorsala a doua și caudala).

soricelul de mare
soricelul de mare
soricelul de mare
soricelul de mare

Colorație:



Cumacee

Se hrănește cu crustacee mici, precum:

Izopode

Amfipode

MAREA NEAGRA

UVA

Habitat și distribuție:


Caudală: Bifurcată.

uva marea neagra
uva marea neagra
uva marea neagra
uva marea neagra
uva marea neagra
uva marea neagra

Colorație:




Carnea este gustoasă, însă nu este consumată în mod obișnuit la noi.

MAREA NEAGRA

ZARGANUL

Habitat și comportament:



zargan marea neagra
zargan marea neagra
zargan marea neagra
zargan marea neagra

Oasele: Verzi.

Reproducere:



MAREA NEAGRA

HAMSIA

Descriere generală

Corp alungit

Solzi mari care se desprind ușor

Falca superioară mai lungă decât falca inferioară

Gura mare și despicată

Fălcile au dinți mici și mulți

hamsie marea neagra

Reproducere și comportament


Hamsia este un pește valoros pentru pescuit, fiind consumat adesea sărat sau sub formă de anșoa.

MAREA NEAGRA

ACUL DE MARE

Habitat și comportament:


Dimensiuni:

acul de mare
acul de mare

Reproducere:



Deplasarea sa și camuflajul sunt adaptări pentru supraviețuirea în mediul dens vegetat al fundurilor marine.

Este un exemplu rar de rol parental masculin: masculii poartă icrele și le protejează până la eclozare.

MAREA NEAGRA

OBLADA

Habitat și distribuție:


Flancuri lucioase, cu reflexii albăstrui sau verzui.

oblada marea neagra
oblada marea neagra
oblada marea neagra

Pe timp de noapte, are tendința de a căuta hrană în zone mai adânci.

Este un pește omnivor, hrănindu-se cu:

Alge marine.

Crustacei mici.

Moluște.

Formă:



MAREA NEAGRA

LUNAR FUSILIER

Fusilierul lunar (Caesio lunaris) este o specie de pește marin din familia Caesionidae, cunoscut și sub denumirile de fusilier albastru sau fusilier lunar. Este răspândit în apele tropicale ale zonei Indo-Pacific.

lunar fusilier marea neagra
lunar fusilier marea neagra

Biologie

Fusilierii lunari formează școli mari în ape intermediare, de-a lungul marginii superioare a pantelelor abrupte și în apropierea recifelor de corali. Aceștia formează frecvent școli mixte cu alți fusilierii. Se hrănesc cu zooplancton. Adulții se hrănesc în ape adânci și clare, la distanță de recif în timpul zilei, refugiindu-se în recif pe timpul nopții, în timp ce juvenilii preferă să rămână aproape de recif. Juvenilii se asociază frecvent cu alți fusilierii juvenili, în special cu Caesio cuning. Aceasta este o specie ovovivipară, care depune un număr mare de ouă pelagice mici.

MAREA NEAGRA

RAPANA

Descriere

Dimensiuni: Rapana este un gastropod de talie mare, atingând grosimi de până la 190 mm și greutăți considerabile.

rapane marea neagra
garizi marea neagra

Habitat și răspândire




Exploatare comercială:

MAREA NEAGRA

GARIZI

Palaemon elegans (Crevetele elegant):

Rol ecologic: Este un element important în lanțul trofic, fiind consumat de pești.

Descriere: Creveți de dimensiuni mici, cu o lungime de 4–7 cm. Corpul este transparent, cu dungi și pete galben-maronii pe carapace.

Habitat: Trăiește în zonele de coastă, printre stânci, alge și ierburi marine, de la suprafață până la adâncimi moderate.

Dietă: Se hrănește cu detritus, alge și mici organisme planctonice.

garizi marea neagra
garizi marea neagra

Habitat și comportament:


Deși garizii din Marea Neagră nu sunt exploatați intensiv, aceștia sunt colectați local pentru consum, fiind folosiți în preparate simple,(fierți cu sare) sau ca momeală pentru pescuit.

MAREA NEAGRA

CRABUL

Caracteristici

Capul este mic și echipat cu antenule și antene, având ochi pedunculați. Cefalotoracele (partea din față a corpului) este mare, turtit și are forme variate: dreptunghiulară, triunghiulară sau ovală. Acesta este acoperit cu un scut chitinos ce poate avea o lățime de 2-20 cm. Abdomenul este îngust, scurt și îndoit sub torace. Majoritatea crabilor se hrănesc cu nevertebrate..

crab marea neagra
crab marea neagra

Înmulțirea și viața


Înmulțirea se face prin depunerea ouălor, iar dezvoltarea se realizează prin metamorfoză. Se estimează că există aproximativ 6.780 de specii de crabi. Aceștia pot trăi până la 3 ani. Mediul lor de viață variază de la zone marine (ex. crabul-de-țărm din Marea Neagră) la apă dulce (ex. familia Potamonidae) și chiar pe uscat. Unele specii de crabi sunt comestibile.

MAREA NEAGRA

Șarpele de apă

Șarpele de apă (Natrix tessellata) este o specie de șarpe neveninos din familia Colubridae, care se găsește în regiunile sudice și centrale ale Europei, inclusiv în România, cu excepția regiunii Moldova. În România, este întâlnit în toată țara, dar este mai frecvent în Delta Dunării și în complexul Razelm. Acesta este un șarpe semi-acvatic, adesea întâlnit în apropierea apei, în special în zonele umede.

sarpe marea neagra
sarpe marea neagra

Descriere:

Ponta: Reproducerea are loc în perioada iunie-iulie, când femela depune între 5 și 25 de ouă albe, lungi. Acestea sunt lipite unele de altele și sunt îngropate în sol afânat, frunzar, detritus, sub mușchi sau paie putrede. Ouăle au o incubare care durează aproximativ două luni.

MAREA NEAGRA

MEDUZA

Aurelia aurita, cunoscută sub denumirile de luna jeleu, luna meduză, meduza comună sau meduza farfurie, este o specie de meduză din genul Aurelia, care este foarte studiată datorită caracteristicilor sale distinctive. Speciile din acest gen sunt strâns legate între ele și, din cauza asemănărilor mari, este dificil să se identifice un anumit exemplar de Aurelia fără a utiliza teste genetice.

Descriere:

Meduza joacă un rol important în ecosistemele marine prin reglarea populațiilor de plancton și alte organisme mici, contribuind astfel la menținerea echilibrului ecologic în ape reci.

MAREA NEAGRA

MEDUZA

Se găsește în nord-estul Oceanului Atlantic, Marea Adriatică, Marea Mediterană, Marea Neagră și Marea Azov. Este, de asemenea, întâlnită în sudul Atlanticului, pe coasta vestică a Africii de Sud și în False Bay.

Dimensiune: Meduza Rhizostoma pulmo ajunge de obicei la un diametru de până la 40 cm (16 inchi), dar poate atinge excepțional 150 cm (59 inchi) sau chiar mai mult, făcând-o cea mai mare meduză din apele britanice și irlandeze. Totuși, Cyanea capillata poate atinge dimensiuni și mai mari, dar este mai mică în Marea Britanie.

meduza marea neagra
meduza marea neagra
meduza marea neagra
meduza marea neagra
meduza marea neagra
meduza marea neagra
meduza marea neagra

Populație:

Această meduză apare frecvent în lunile de vară târziu și începutul toamnei, când populațiile cresc semnificativ, fenomen cunoscut sub denumirea de bloom (înflorire), ca urmare a temperaturilor mai ridicate și altor factori de mediu, precum vântul.

Această meduză este un exemplu interesant de specie marină cu aplicații tradiționale și utilizări moderne în industria sănătății și cosmeticelor.

MAREA NEAGRA

MEDUZA

A fost introdusă și în Marea Neagră, Marea Egee, Marea Azov și Marea Caspică. A fost descrisă pentru prima dată de medicul și zoologul francez Jean Guillaume Bruguière în anul 1789.

Introducerea în Marea Neagră: În anii 1980, meduza Mnemiopsis leidyi a fost introdusă accidental în Marea Neagră, unde s-a înmulțit rapid, iar până în 1989 numărul acestora a ajuns la 400 de indivizi pe metru cub de apă. Această specie a concurat cu peștii locali pentru hrană și a consumat ouăle și larvele acestora, perturbând echilibrul ecosistemului. Pentru a controla această invazie, Beroe ovata, care se hrănește cu Mnemiopsis leidyi, a fost introdusă ca un control biologic. Această abordare a avut succes, iar populațiile de Mnemiopsis leidyi au scăzut la un nivel care nu mai afectează grav ecosistemul. După dispariția Beroe ovata în toamnă, biomasa de Mnemiopsis leidyi crește din nou, dar la un vârf mult mai scăzut.

Scroll to Top